se umple pe rând, de la sine
aproape, de flori si de toamnă,
de foc, de-anotimpul din vine.
Iubesti - când suavă icoana
ce-ti faci în durere prin veac
o tii înrămată ca-n rana
străvechiului verde copac.
Iubesti - când sub timpuri prin sumbre
vâltori, unde nu ajung sorii,
te-avânti să culegi printre umbre
bălaiul surâs al comorii.
Iubesti - când simtiri se desteaptă
că-n lume doar inima este,
că-n drumuri la capăt te-asteaptă
nu moartea, ci altă poveste.
Iubesti - când întreaga făptură,
cu schimbul, odihnă, furtună
îti este-n aceeasi măsură
si lavă pătrunsă de lună.
Lucian Blaga, Iubire
"Iubesti - când simtiri se desteaptă
RăspundețiȘtergerecă-n lume doar inima este,
că-n drumuri la capăt te-asteaptă
nu moartea, ci altă poveste."
-cele mai frumoase versuri...intreaga poezie este frumoasa dar, acestea au ceva mai special decat restul..sau imi plac mie mai mult.
Nu exista o nota pentru aceasat poezie! E superba..
Mă bucur că a gasit ecou şi că acest ecou a căpătat glas...
RăspundețiȘtergere