"Spune-mi, dacă te-aş prinde-ntr-o zi
şi ţi-aş săruta talpa piciorului
nu-i aşa că ai şchiopăta puţin. după aceea,
de teamă să nu-mi stiveşti sărutul?..."
Iubirii stănesciene i se atribuie un scop existenţial, capabilă a dezgheţa substanţa lumii, dezvăluind sensuri poetice nebănuite, surprinzătoare. Nichita Stănescu nu aşterne iubirea în versuri pentru ea, femeia, ispita, ci pentru "ideea de femeie". El nu trăieşte o poveste de dragoste, ci adoră ideea de iubi şi de a fi îndrăgostit.
"Ea era frumoasă ca umbra unui gând. Între ape, numai ea era pământ." (EVOCARE)
Ce parere aveti?
RăspundețiȘtergereIubirii stănesciene i se atribuie un scop existenţial, capabilă a dezgheţa substanţa lumii, dezvăluind sensuri poetice nebănuite, surprinzătoare.
RăspundețiȘtergereNichita Stănescu nu aşterne iubirea în versuri pentru ea, femeia, ispita, ci pentru "ideea de femeie". El nu trăieşte o poveste de dragoste, ci adoră ideea de iubi şi de a fi îndrăgostit.
"Ea era frumoasă ca umbra unui gând.
Între ape, numai ea era pământ." (EVOCARE)